Aceasta este, probabil, una dintre cele mai frecvente întrebări din această perioadă. Înainte de toate, subliniem încă o dată că, formal, un comisar reprezintă interesele întregii Uniuni pe un anumit domeniu, și nu pe ale țării sale.
Acestea fiind spune, la fel ca Dacian Cioloș, Corina Crețu poate păstra legătura cu Reprezentanța, Președinția și Guvernul într-un discret flux informațional, ne spun experții. Corina Crețu poate da „alerte” și poate influența negocierea din colegiul comisarilor pe un dosar important nouă (deci nu neapărat care să aibă legătură cu portofoliul său). De asemenea, Corina Crețu poate avertiza opinia publică națională ori europeană asupra importanței unui dosar în lucru. Ea poate, totodată, să ajute la comunicarea europeană în Romania și, cum a făcut Dacian Cioloș cu reforma PAC, să ajute la îmbunătățirea imaginii României prin performanțele sale. Corna Crețu va putea să credibilizeze România – și e nevoie de așa ceva – la capitolul absorbție de fonduri structurale și de coeziune. Ea poate ajuta la acest capitol atât comunicațional, cât și, parțial, instituțional (parțial, pentru că banii se dau pe proiecte, nu sunt la dispoziția comisarului) la o creștere a absorbției fondurilor UE. După o lungă perioadă sub pragul de 10%, rata de absorbție a României era, la 5 septembrie, de 37,25%, conform Guvernului României.